Geneza
La început
Era numai Duh nevăzut
Şi Cuget aprins….
Şi acest Cuget
A vrut
Să dea infinitului limite
Şi gândului nemăsurat
Idei.
Întruchipări.
Şi le-a dat:pământ,apă,foc…
Lumină…întuneric.
Şi viaţă…în flori.
Şi viaţă…în păsări.
Şi avea astfel dragoste,bucurie
Speranţă.
Fiecare,un mic colţ de univers,
Ca o fărâmă mică de rai.
Lipsea,însă,ceva…
Puterea si dorinţa
De a crea…
Şi-atunci,
A luat din fiece bucaţică a lumii
Câte puţin
Şi din EL mai mult
Şi l-a facut pe om!
Şi a iubit in el
Întreg universul.
Iar din amalgamul
De stări şi forme
A mai desprins
O altă existenţă…
Ca o idée ciudată,
Cu arome de frumos si nebunie.
A făcut,deci,femeia.
Şi mâna lui dreaptă
A atins cele două trupuri
Dăruindu-le simţire si glas.
Si mai presus de toate
Le-a dat puterea de a se regăsi
In fiece particulă a Intregului,
De a pătrunde tainele Vieţii.
De a iubi,de a crea…
Şi pentru a nu tulbura
Liniştea văzduhurilor
Sau chemările mistuitoare
Din fluvii si ierburi,
Le-a cerut doar
Încredere deplină….
În EL!
Stare de dragoste
E alb,în cer şi pe pământ,
Iar fiece idee se aşterne pură
Pe fondul simplu,cutremurător,
A unei clipe.
Ideile mele sunt ideile tale
Şi tu...eşti eu!
Îmi apropii buzele de palmele tale.
Îţi apropii buzele de ochii mei
Şi toată mă sprijin pe tine.
Atingerea ne aruncă pe unul în celalalt
Şi viaţa
Nu mai e decât părerea că abia acum
Ne naştem...
Eu nu cunosc decât răsunetul glasului tău
Şi-ţi aştept cuvintele...
Ca pe cuvintele unei lumi intregi..
Şi prima dată,
Tu.. îmi spui:te iubesc.
Iar eu mă nasc,simt,trăiesc prin fiecare sunet
Din aceste cuvinte.
Şi mă trezesc spunând:te iubesc,
Iar tu zâmbeşti,strângându-mă mai tare
Înlăuntrul tău...
Suntem două secunde ca una singură
Şi vorbe ce par fără sens,ies ca nişte aburi
Prin privirile noastre.
Lipite ne sunt gândurile
Şi unică-i clipa
În care
Iubirea umple cerul si pământul...
Rădăcinile sufletului meu şi-al tău
Se împletesc!
Şi din două...rămâne una.
Una singură!
super!!!sa aveti o viata minunata!!!
RăspundeţiŞtergerecristina