Baladă haiducească 1
Mândru ca un soare,
Şuierând din frunză
Codrul să-l auză.
I-un voinic muntean,
Pe-al său cal bălan.
Trage-n stăpânire
Şi-n a ei urgire.
Şi-ncearcă norocul
Cu mintea si focul,
Să scape sărmanii
Că le-au mâncat anii.
Boiernaşii,sluţii
I-au lăsat desculţii,
Biciuind spinarea
Şi iarna si vara.
Vino brav ficior
Scapă-ne de-omor.
Cu baltag si flintă
Frica fă-i s-o simtă.
Ciocoi fugăreşte
Spaima de le-o creşte.
Şi-adu-ne călare
Liniştea din vale.
Refren:Goneşte,murge,goneşte
C-apoi se-ntunericeşte!
Aleargă, murge,aleargă!
Urmele să ni se şteargă!
JB martie1997
Recitativ:
Frunză verde de cicoare
În codru e jale mare,
Căci se-aude-n depărtare
Vuiet de bărbaţi călare.
Vin s-adune de prin sat
Bani,fete de măritat,
Făr’ să ştie c-au iscat
Pofta-n haiduci de luptat.
Chiotele viu rasună,
Zor nevoie de-i adună,
Suferinţele răzbună,
Pe bogaţi de mi-i sugrumă.
Flintele se-ntrec în joc,
Caii nechează cu foc,
Opresc pe duşmani în loc
Şi mi-i judecă de tot.
Vântu-n grabă a-ncetat,
Cerul s-a înseninat
Soarele s-a bucurat
C-a fost răul îndreptat.
Refren:
Strigă-ţi fraţii cât îi peşte
Murgu’ săi de-l călăreşte!
Luptă,chiuie,zdrobeşte!
Pe ciocoi de-i nimiceşte!
Recitativ: Frunză verde de cicoare
Azi în sat e sărbătoare
Veseleşte mic şi mare,
Uitând de-orice-ngrijorare!
JB octombrie1998
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu